Nimic nu este intamplator sau … Life is a bitch

Aveam o intalnire stabilita cu D., colega mea de facultate, stabilita la modul de “candva saptamana asta”. Ma suna azi ca e musai sa ne vedem AZI! Ok… Ca de obicei la Mall, avem deja masa cu brand-ul “masa noastra” (ca norocul ca de fiecare data o gasim libera).

Cand urc in bus imi spune C., colega mea de servici ca si Copilu’ e la Mall, ca a plecat cu o ora mai repede de la servici si a zis ca merge acolo. Eu, foarte sigura pe mine zic, naaaa e la celalalt Mall, ca acolo merge de obicei. Cobor din bus cu un alt coleg care intamplator are ceva treburi si dam nas in nas cu cine? Copilu’ la masa cu o vertebrata bruneta. La naiba si cu tocurile astea inalte pe care m-am catarat azi! ca simteam cum mi se inmoaie genunchii in cel mai prost moment posibil. Colegul cu care am coborat ma coteste discret si imi sopteste:

“Probabil are o intalnire, daca nu zice nimic nu il salutam sa nu-i stricam susta!” Too f…king late! Ne observa si se face rosu ca racu’, baga fata aia de pierdut in spatiu si se chinuie sa zambeasca. Saluta. Raspund cu un zambet nu foarte larg si nici schimonosit si arunc o privire fugara spre vertebrata. Genul lui, doar ca nu e blonda.

Colegul merge in treaba lui, eu intr-a mea, dupa ce imi mai arunc o privire spre terasa. D. cum ma vede stie ca s-a intamplat ceva. Ne asezam la masa noastra si ma intreaba:

“Ce-i cu fata asta, parca l-ai vazut pe dracu’? Stiam ca ceva nu e in regula cu tine de aia am vrut sa ne vedem azi.”

“Daca nu ne vedeam azi nu era nimic in neregula, dar ma bucur ca s-a intamplat.”

La modul cel mai sincer ma bufnea rasul. I-am povestit pe scurt despre ce e vorba, m-am calmat si am continuat povestile noastre cu rasete in hohote, stiindu-ma departe de cei doi de la terasa. Totul pana cand a hotarat sa-si ia vertebrata la o plimbare prin Mall, ca doar ala cu coarne nu sta degeaba si chiar pe langa noi le-a purtat pasii. Atunci imi intra raspunsul lui C. la sms-ul trimis mai devreme prin care ii confirmam banuiala din bus:

“S-a dus la o intalnire imbracat asa ca un strumf? Vaaaaai…” si atunci ma bufneste un ras incontrolabil privindu-i de departe; ea in rochita finuta verde, el in bermude albe si tricou alb si slapi. Ca nuca-n perete.

D. se uita mirata la mine si nu intelege ce se intampla.

“Si daca maine zice ceva, ce faci?”

“O sa ii spun ca putea sa isi ia blugii aia de ii fac fundu’ sexy si macar una din camasile alea faine. Si sper sa ii dea pozitiv la comparatie.”

Life is a bitch, but so am I!

 

Advertisements
This entry was posted in Vise sau realitate and tagged , , , . Bookmark the permalink.

4 Responses to Nimic nu este intamplator sau … Life is a bitch

  1. Drugwash says:

    De ce am oare senzaţia că D e o cutră (ca să nu zic altfel) şi te-a chemat intenţionat acolo, ATUNCI, fiindcă ştia că şi el e acolo CU CINEVA…?

    Sometimes the bitch is NOT life, but someone too close to you. 😎

  2. creve says:

    Sau altfel spus: te miri ce mică este lumea 😀

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s